Cariile dentare au reprezentat o problemă pentru oameni încă din cele mai vechi timpuri. Dantura rămășițelor fosilizate ale bărbaților și femeilor descoperite în Warwickshire, Anglia, era afectată de carii în proporție de 8%. Când stomatologii au comparat radiografiile fosilelor cu cele ale locuitorilor din Warwickshire, au constatat că dantura locuitorilor contemporani era afectată de carii în proporție de 48%. Dieta modernă care conține, din păcate, o cantitate foarte ridicată de alimente procesate, cu un conținut ridicat de zaharuri, joacă un rol activ în degradarea dentară responsabilă pentru apariția cariilor. Problema a luat amploare odată cu era industrializării, care a produs o deficitate substanțială în deficitul de fluor al alimentelor, lucru cu care ne confruntăm și în prezent.
Caria dentară este cea mai răspândită afecțiune a cavității bucale. Ea apare datorită carbohidaților și zaharurilor prezenți în resturile alimentare care rămân pe smalțul dintelui. Bacteriile formează o peliculă incoloră care se depune în mod natural pe suprafața dentară, cunoscută sub numele de placă dentară. Deși în cavitatea bucală se regăsește o cantitate ridicată de bacterii, doar câteva sunt asociate cu producerea cariilor dentare. Când aceste bacterii intră în contact cu resturile alimentare, le consumă, hrănindu-se cu ele. În urma acestui proces, bacteriile secretă acizi, care schimbă PH-ul smalțului dentar și, odată cu trecerea timpului, afectează și sensibilizează straturile dentare, astfel luând naștere caria.
Dintele este format din 4 învelișuri distincte, respectiv: smalțul (stratul dur dn exteriorul dintelui), dentina (un strat cu consisțență osoasă, mai puțin dură decât smalțul), cementul (componenta care fixează dintele în osul alveolar) și pulpa dentară (un strat cu consistență moale, partea cea mai sensibilă a dintelui, care conține nervi și vase sangvine).
După ce caria se produce, cavitatea formată progresează treptat și trece de stadiul incipient, afectează suprafața mai puțin dură a dentinei și penetrează smalțul. Astfel, caria avansează spre dentină, iar, mai apoi, spre sursa nervoasă și sangvină aflată în interiorul pulpei.
Cariile atacă dintele prin două metode. În primul caz, caria se strecoară prin fisurile și cavitățile existente, vizibile pe suprafața smalțului. Acest proces se poate vedea cu ochiul liber, fiind vorba de micile șanțuri înnegrite care se formează pe suprafața molarilor și premolarilor. În aceste fisuri și cavități rămân prinse resturile de mâncare care intră în contact cu placa dentară. La început, caria are un mic punct de atac, care se răspândește apoi în interiorul smalțului.
Al doilea mod prin care se produce caria se referă la situațiile în care acizii formează o peliculă fină, între, în fața sau în interiorul dinților. Pe un petrimetru neted, acizii trebuie să cuprindă întreaga arie a dintelui. Suprafața de atac este una mult mai extinsă, ajungând să afecteze întregul dinte.
De cele mai multe ori, ajungem la dentist în momentul în care caria se află deja într-un stadiu avansat, mai exact când caria s-a răspândit și a afectat pulpa dentară, provocând dureri. Dacă ne programăm controale regulate la medicul stomatolog, putem primi un diagnostic de carie dentară, aflată, însă, într-un stadiu incipient. Când caria se află în acest stadiu, trebuie subliniat faptul că simptomele, deși existente, nu se pot vedea cu ochiul liber.
Medicul stomatolog examinează inclusiv ariile dentare mai puțin accesibile sau accesibile doar prin intermediul radiografiei dentare. El este singurul care poate stabili un diagnostic corect și un tratament, iar problema voastră poate fi rezolvată rapid, precis și cu rezultate cât mai optime!